marți, 6 septembrie 2011

Cum am inceput educatia timpurie?

    Eram încă însărcinată cand am citit despre faptul ca bebeluşii aud din burtica mamei sunetele de afara, ca recunosc glasul mamei, ca de la 6 luni pot fi invatati (fara a li se cere sa reproduca) cantece, lecturarea cartilor de povesti si multe altele, deoarece copiii sunt ca un burete: absorb tot.
Am descoperit atunci doua site-uri care mi-au atras atentia: http://www.fisher-price.com/ (despre dezvoltarea copilului, jocuri si activitati cu exemple, in limba engleza - a fost punctul meu de plecare ) si http://www.fastrackids.com/ un concept nou de educatie timpurie ce mi s-a parut interesant.
Si, intr-adevar, rezultatele s-au vazut.
In ultima luna de sarcina cantam seara, la dus "Ratustele mele" - un cantecel pentru copii, cantecel pe care l-am folosit la baita Dariei, dupa ce s-a nascut sau cand ea plangea. Pentru mine a fost uimitor caci se linistea cum auzea primele sunete.
Apoi, folosind ideile de la fisher-price, am facut o rutina zilnica de dimineata (nu imediat ce am nascut-o pe Daria, caci mi-a fost imposibil).
Ce-am invatat? Sa folosesc perioada de dimineata, dupa micul dejun, cand buburuza mea era alerta, vioaie si gata de joaca (mie mi s-a parut ca ea a fost tot timpul gata de joaca, mi se parea ca se uita in ochii mei si parca ar vrea sa-mi spuna ceva - dar poate doar mi se parea). Am invatat sa fac totul in joaca, cantand si atata timp cat e interesata de activitate. Si, Repetitia E Mama Invatarii - dar asta stiam deja.
Apoi, o rutina seara: un cantecel de leagan si / sau o povestioara - "Punguta cu doi bani" am ales eu, pentru ca sunt foarte multe onomatopee.
In timpul zilei ii cantam cantecele in engleza:"If you're happy", "Twinkle, twinkle little star", "Yes - no" (de la SuperSimpleSong - e grozav de simplu) si faceam cu ea miscarile sugerate de text. Acum imi ia ea mainile ca sa ma invete sa bat din palme .
La masa, la baita sau inainte de somn numaram degetelele de la mana sau de la picioare, asa incat acum, la1.4 ani poate spune doi, tei, cici. Am invatat sa folosesc comparatia: uite tu ai cinci degete si mami are tot cinci degete; uite tricoul tau e galben si ratusca ta e galbena. Cunoaste deja culoare rosie - imi aduce daca ii cer mingea rosie, perna rosie etc.
Am inventat un joculet cand era ea mai mica: cand ii puneam degetul meu pe barbie ii spuneam "a", cand ii trageam falcutele cu ulei ii spuneam "e", cand o trageam de nasuc in sus ii spuneam "o". Au urmat "a-ha" care s-a transfiormat curand in "a-pa".
Aveam de la Teodora reviste cu Winnie pe care am inceput sa i le citesc si Dariei, sa-i arat imaginile, iar acum deja il recunoaste pe Winnie oriunde il vede (in magazine, pe jucarii, pe tricicleta unui baietel din parc) si il striga si il arata cu degetul "Uii", "Uii"
De la fastrackids am aflat de limbajul semnelor (asta chiar a fost interesant - o sa revin cu o noua postare despre asta), cum sa construiesti si dezvolti comunicarea cu copilul tau, caci, chiar daca nu vorbeste, o face in felul sau, iar limbajul semnelor este una dintre metode, si despre programul de dimineata. L-am adaptat dupa posibilitatile si dezvoltarea Dariei. Ca la gradinita unde predau, in functie de particularitatile individuale: cat poate, important e sa expui copilul la situatii de invatare, prin joc si sa-i vorbesti, sa-i arati.

MULTE IMBRATISARI!   OANA

Niciun comentariu: